Metoda de învățare anticipativ-mentală și operațională prin metoda ARMS
O altă metodă eficientă de învățare este metoda RICAR, care provine de la inițialele a cinci faze de
studiere a unui document, unei cărți, capitol, referat științific etc. Este o metodă de studiu individual, foarte
utilă și care poate fi adoptată în funcție de scopul cititorului.
R – răsfoirea generală a capitolelor, studierea alineatelor, a concluziilor parțiale și generale;
Î – întrebări: studentul trebuie să pună întrebări în legătură cu opiniile proprii;
C – citirea activă cu scopul de a găsi răspunsuri la întrebările formulate, reținerea esențialului;
A – amintirea sau rememorarea conținutului, luarea notițelor la sfârșit;
R – recapitularea, reținerea esențialului.
Această metodă contribuie la însușirea deprinderii de a citi eficient și rapid, de a studia eficient.
Metoda învățării progresive cu repetări recurente, care reprezintă o combinare a primelor două. Ea este recomandată pentru învățarea de lungă durată (semestre, trimestre, ani de studiu) a materialelor de studiu voluminoase: manuale, cursuri universitare, cicluri de lecții etc. Această metodă se aplică în felul următor:
1. Se citește de 1-2 ori materialul pentru familiarizarea cu conținutul, structura și modul de organizare (capitole, subcapitole, teme, probleme etc.), ideile fundamentale și subordonate;
2. Se divizează materialul după principiul metodei fragmentate și secvențiale;
3. Se învață prima unitate după modelul învățării integrale sau sintetice (primele cinci etape).
4. Se învață a doua unitate după același model;
5. Se repetă împreună cele două unități de studiu învățate pentru a le integra;
6. Se învață a treia unitate de studiu, la fel, după metoda globală;
7. Se repetă împreună cele trei unități de studiu și apoi se reconstruiește structura de ansamblu și
logică dintre ele;
Autor:Ioan Neacșu Editura:Polirom Categoria: Psihologie/Sociologie Metoda de învățare anticipativ-mentală și operațională prin metoda ARMS
Metoda învățării analitice sau secvențiale (parțială, eșalonată sau fragmentară).
Această metodă e folosită când materialul ce trebuie învățat e amplu și prezintă un grad ridicat de
dificultate sau este lipsit de o structură de ansamblu, tratează problemele separat.
1. Divizați materialul în unități logice de studiu (lecții, capitole, secvențe tematice, subcapitole etc.).
Nu folosiți criterii formale, ineficiente de fragmentare după numărul de pagini, ci după criterii
intrinseci, care țin de logică și conținutul materialului.
2. Parcurgeți următorii pași: citiți integral pentru a vă familiariza cu conținutul textului; a doua citire
– pentru a înțelege în profunzime textul (aprofundare); a treia citire – de consemnare sau notare
(rezumat, extragere de idei, conspectare, citate); o ultimă repetare în memorie
Metoda învățării sintetice (integrală, concentrată) se recomandată atunci, când materialul de învățare nu este voluminos și dificil. În așa caz, trebuie citit și repetat materialul în întregime, deoarece eficiența învățării este mai mare.
Deci, efectuați operațiile următoare:
1. Citiți o dată textul (materialul) integral, pentru a înțelege bine și profund conținutul, a desprinde
esențialul. Nu treceți direct la conspectarea sau însușirea materialului fără a avea o imagine de
ansamblu asupra lui. Pe parcursul lecturii, accentuați următorii factori:
• Mărimea și structura materialului ce trebuie însușit;
• Gradul de organizare și structurare a materialului: introducere, cuprins, încheiere;
• Ideea textului expusă cu claritate: subcapitol, pagină, paragraf, frază, propoziție, rând;
• Stilul de abordare și tratare a problemelor de către autor.
Astfel, la finalul lecturii, încercați să desprindeți planul textului care reprezintă fundamentul învățării
materialului respectiv. Planul poate fi conceput în funcție de specificul materialului de învățare și experiența
proprie: în model piramidal sau nivelar, cu specificarea ideii principale și a ideii subordonate de diferite
grade de generalitate, în model arborescent, enumerativ, clasificator, taxonomic, rezumativ etc.
În timpul primei lecturi, accentul trebuie pus pe identificarea esențialului și notarea lui într-o schemă
de ansamblu.
Învățarea eficienta.În perioada actuală, numită și epoca informatizării, a revoluției tehnico-științifice și sistemului multimedia, învățarea eficientă devine o componentă esențială a vieții profesionale și a succesului. Or, trebuie să învățăm, ca să facem față cerințelor actuale. În acest scop, un rol important are însușirea și operarea cu diverse metode și tehnici de învățare și muncă intelectuală care pot fi implementate doar în procesul de studiu.
Procesul de învățământ constituie principalul subsistem al sistemului de învățământ, în cadrul căruia
are loc activitatea de învățare, unde studenții sunt îndrumați de profesori, cum să învețe și unde se realizează procedura de învățare/ evaluare. Aceste procese se află într-o relație de interdependență: calitatea predării influențează direct învățarea care poate fi atât eficientă, cât și ineficientă. Iar rezultatele evaluării depind de calitatea învățării, care, la rândul ei, depinde de calitatea predării.
Predarea este o activitate foarte importantă în procesul de învățământ, căci implică, în esență, procesul de formare a studenților prin instruire. În didactica tradițională, predarea avea ca obiectiv transmiterea de cunoștințe studenților, care urmau să le asimileze în mod pasiv. În perioada actuală, studentul este obligat să se implice activ în procesul de învățământ. Deci, predarea presupune acțiuni sistematice întreprinse în scopul organizării, desfășurării și îndrumării în procesul de învățare.
