Harta conceptuală

Mai multe ca acesta

Anxietatea Sociala

creat de Marie Stein

Influența religiei asupra anxietății legate de moarte și asupra acceptării morții

creat de Visirin Cristina

Hartă conceptuală TAS (Tulburarea de anxietate socială)

creat de Alexandra Tulcan

Hartă conceptuală TAS (Tulburarea de anxietate socială)

creat de Alexandra Tulcan

Harta conceptuală

Plan de intervenție

Ședințele 14-16

Temele de casă sunt similare ca cele din ședințele precedente (expunere autodirijată și ascultarea înregistrării jocurilor de rol)

Se continuă exercițiile de expunere avansând în ierarhia făcută de client cu privire la situațiile anxiogene

Se continuă disputarea gândurilor automate și experimentele comportamentale

Se face din nou evaluarea clientului, similară cu ea din ședințele de la începutul terapiei

Sedințele 7-13

Ca temă de casă clientul poate audia secvențele înregistrate ale jocului de rol sau se poate angaja în expuneri în vivo autodirijate renunțând la comportamentele de siguranță

Intervenții comportamentale- se începe realizarea expunerii, prin joc de rol, în imaginar sau în vivo, condusă de terapeut. O dată ce clientul reușește să preia controlul asuora unei situații anxiogene se continuă cu o alta, continuând să fie iedentificate comportamentele de siguranță ale cliientului iar nu în ultimul rând se modelează abilități sociale prin jocul de rol.

Intervenții cognitive- se obțin de la client informații referitoare la gândurile automate dinainte, din timpul și de după realizarea expunerii, înregistrându-se gândurile automate ale clientului și disputarea acestora

Ședințele încep cu realizarea expunerii, prima ședință având o durată mai lungă, următoarele puțin mai scurtă

Ședințele 5 și 6

Intervenții cognitive-Clientul continuă să învețe șă își clasifice gândurile automate, căutând dovezi care să le susțină Se identifică tipare ale interpretării și procesării evenimentelor atât înainte ca ele să aibă loc cât și după Explicarea experimentelor comporamentale și negocierea împreună cu clientul cu privire la introducerea acestora în procesul terapeutic

Intervenții comportamentale-clientul face o ierarhie a situațiilor care îi produc anxietate urmând începerea Expunerii la acestea, planificând acest pas împreună cu terapeutul Se continuă exercițiile de relaxare Clientul primește feedback cu privire la progres

Verificarea temei de casă și posibilelor obstacole apărute în îndeplinirea acesteia

Ședințele 4 și 5

Ca temă de casă putem cere clientului ca pe parcursul următoarei săptămâni să încerce disputarea GA, fiind într-un punct al ședințelor în care acesta ar trebui să își poată recunoaște singur GA

Ca intervenții cognitive putem aplica experimentul comportamental sau disputarea GA

Continuăm intervențiile comportamentale prin tehnici de relaxare musculară și respirație

Evaluăm nevoia de expunere la situații evitante a clientului și discutăm această evitare împreună cu clientul

Continuăm să identificăm temele principale ale îngrijorării clientului

Verificarea temei de casă și a posibilelor obstacole care au intervenit în realizarea acesteia

Sedințele 3 și 4

Tema de casă- se continuă monitorizarea gândurilor automate și a situațiilor de evitare.

Intervenții comportamentale- se încercă tehnici de relaxare, se

Intervenții cognitive în care clientul este învățat să pornească de la situații concrete cu scopul de a-și identifica gândurile automate

Verificarea nivelului de anxietate și depresie al clientului, la începutul ședințelor

Verificarea temei de casă și a posibilelor obstacole care au interferat cu îndeplinirea acesteia

Sedințele 1 și 2

Tema de casă: Florin își poate monitoriza contextele sociale în care se produce evitarea și a strategiilor de evitare pe care le aplică.

Formularea împreună cu clientul a obiectivelor terapeutice

Psihoeducație- se face familiarizarea clientului cu rezultatele testelor și cu psihoterapia cognitiv-comportamentala (Se pot oferi fișe informative despre TAS și despre CBT).

Evaluarea- se constată dificultatea clientului/disconfortul acuzat de acesta; Explorarea existenței simptomelor specifice TAS; Evaluarea diagnosticului diferențial, dacă este cazul și a comorbidităților. Administrarea Social Phobia Inventory și Liebowitz Social Anxiety Scale; Se evaluează în ce măsură disconfortul acuzat de client interferează cu activitățile de zi cu zi; Evaluarea consumului de substanțe.

Tabloul clinic: Florin, un bărbat în vârstă de 40 de ani se prezintă la terapie căutând ajutor pentru a face față anxietății intense pe care o simte într-o varietate de situații sociale sau situații de evaluare a performanței care aduc după sine comportamente de evitare. Când Florin se află în situații de anxietate pe care nu le poate evita, acesta descrie prezența unor simptome disociative (se simte ca și când se privește din afara corpului iar ulterior nu își mai amintește mare lucru de pe parcursul evenimentului). Florin a descris, printre altele, faptul că petrece ore în șir fiind dur cu el însuși după întâmplarea unor evenimente percepute de el ca eșecuri. Pe lângă depersonalizarea descrisă de Florin în situații anxiogene, acesta se confruntă și cu starea de leșin, palpitații, dificultăți la respirație, roșeață în obraji și dificultăți de vorbire.

Dificultăți de vorbire

Dificultăți de respirație

Palpitații

Frunicături

Transpirație

Depersonalizare

Evitare

Durere în piept

Roșeață în obraji

Teama de situații sociale